Auto Moto Invest Ochii care văd în ploaie, în întuneric, în lumina puternică a soarelui

La mașinile ŠKODA, toate aceste funcții sunt gestionate de un singur modul pentru mai mulți senzori. Modulul se găsește pe parbriz, în spatele carcasei din plastic a oglinzii retrovizoare și este ascuns de exterior de un strat ceramic. Suprafața senzorului este acoperită de un strat de contact cu gel care asigură un contact perfect cu sticla și etanșează senzorul împotriva particulelor de praf. Dacă parbrizul trebuie înlocuit, stratul de gel este înlocuit cu unul nou, astfel încât senzorul original poate fi utilizat din nou.

SENZOUL RLFS INTELIGENT

Modulul ar trebui numit în mod corespunzător modul de ploaie-lumină-umezeală-soare, deoarece diodele și senzorii săi scanează atât parametrii înconjurători, cât și interiori, cum ar fi condițiile de lumină din fața și deasupra mașinii; detectează apă pe parbriz; temperatura parbrizului; intensitatea luminii solare; umiditatea interioară relativă; și punctul de rouă. Unitatea de control a modulului poate măsura și calcula toate aceste fenomene. Senzorul este cunoscut prin abrevierea RLFS, care provine din limba germană Regen-Licht-Feuchte-Sonne (ploaie-lumină-umiditate-soare). Toate măsurătorile de mai sus sunt procesate și evaluate de unitatea centrală de control a mașinii. Această unitate trimite apoi instrucțiuni către alte unități care controlează funcțiile relevante, cum ar fi aprinderea farurilor, activarea parbrizelor sau reglarea setărilor de aer condiționat.

FUNCȚIILE PRINCIPALE ALE SENZORULUI RLFS

• SENZOR DE PLOAIE

Acesta evaluează cantitatea de apă de pe parbriz. Pentru ca acest lucru să funcționeze, comanda luminilor trebuie setată la AUTO și poziția tijei ștergătorului la INT. Apoi, șoferul poate uita totul: informațiile despre cantitatea de apă sunt trimise la unitatea centrală de control, care trimite o instrucțiune pentru a activa motorul ștergătorului. Singurul lucru care poate fi reglat este sensibilitatea senzorului - există un mic cadran rotativ cu patru nivele de sensibilitate. O picătură mică înseamnă sensibilitate scăzută, o picătură mare înseamnă sensibilitate ridicată.

• SENZOR DE LUMINĂ

Diodele din interiorul senzorului scanează condițiile de lumină din fața și deasupra mașinii și perpendiculare pe parbriz. Senzorul trimite informațiile către unitatea centrală de control, care o folosește pentru a controla alte funcții ale mașinii. Astfel, mașina știe dacă vremea este însorită sau întunecată, dacă a intrat într-un tunel sau este pur și simplu pe un drum mărginit de arbori și efectuează reglajele de iluminare corespunzătoare pe baza calculelor care rulează constant.

• SENZOR DE UMIDITATE

Senzorul evaluează umiditatea din interiorul mașinii, intensitatea soarelui și temperatura din interiorul parbrizului. Unitatea centrală de control procesează datele și le trimite către unitatea de control a aerului condiționat, care ajustează setările de aer condiționat pentru a îndeplini cerințele șoferului și pentru a preveni aburirea parbrizului. Senzorul poate spune chiar pe ce parte a mașinii lumina soarelui este mai puternică, deci poate face diferite ajustări pentru partea dreaptă și stânga a interiorului.

Senzorul inteligent RLFS face chiar mai mult decât cele trei funcții principale descrise mai sus. Dacă începe să plouă, mașina trece automat de la luminile de zi la luminile de întâlnire. Funcția Venire acasă/Plecare de acasă, care pornește luminile mașinii atunci când vă apropiați sau o părăsiți, este activă doar în întuneric, datorită monitorizării de către senzor a nivelurilor de lumină din jur. Datorită modului tunel, mașina poate spune că a intrat într-un tunel și trece din nou de la luminile de zi la luminile de întâlnire - aceasta se calculează pe baza vitezei la care se schimbă condițiile de lumină și a distanței parcurse. Comutarea la intrarea și ieșirea din tunel este practic instantanee - nu durează mai mult de două secunde.

CUM SE TESTEAZĂ?

Senzorii sunt testați mai întâi în condiții de laborator, unde sunt verificate funcționalitatea de bază și comunicarea cu mașina. Toate tipurile posibile de ploaie sunt testate, de la o ploaie slabă la averse, inclusiv stropirea bruscă și intensă a unei cantități mari de apă pe sticlă - ceva ce se întâmplă de obicei atunci când un camion care se deplasează în direcția opusă lovește o baltă. Aceasta este urmată de o mie de ore de testare în viața reală pentru a verifica modul în care senzorul reacționează la condițiile înconjurătoare. Sistemul este apoi reglat cu ajutorul testării efective pe șosea.

REGLAREA SENSIBILITĂȚII NU ÎNSEAMNĂ O REACȚIE INSTANTANEE

Folosind cadranul rotativ din partea superioară a tijei de comandă, șoferul poate seta sensibilitatea senzorului de ploaie care evaluează cantitatea de apă din partea superioară a parbrizului. Există patru nivele din care puteți alege. Creșterea nivelului are ca rezultat un interval de ștergere mai scurt sau o reacție mai rapidă a ștergătoarelor. „Ar trebui însă înțeles că, modificând sensibilitatea senzorului, schimbăm în primul rând datele de intrare pentru algoritmul din unitatea de control. Deci, schimbarea sensibilității nu este un mijloc pentru a obține controlul imediat al frecvenței ștergătorului. Senzorul primește informații modificate de intrare și așteaptă să vadă câtă apă cade ulterior pe suprafața scanată. Apoi face noi calcule pentru a regla frecvența ștergătorului. Totul durează puțin ”, explică Pavel Švejdar, care se ocupă de ștergătoarele de parbriz și duzele stropitoare la Departamentul de Inovatii Tehnologice ŠKODA.

TOTUL A ÎNCEPUT ÎN AMERICA

Povestea senzorilor a început în Statele Unite la sfârșitul anilor 1950. Primul senzor de ploaie a fost instalat în conceptul Buick LeSabre din 1951. În 1958, inginerii Cadillac au experimentat cu un senzor de apă care putea activa motoarele electrice care controlează acoperișul și geamurile unui cabriolet. În 1956, un senzor de ploaie era dotare opțională pentru Chevrolet Bel Air. Odată cu trecerea timpului, senzorii de ploaie au devenit din ce în ce mai frecvenți în mașini, deși pentru o lungă perioadă de timp au fost limitați la mașini de lux. Dar s-au răspândit treptat la toate modelele de mașini, chiar și la versiunile standard. Primul model ŠKODA care a avut integrat un senzor de ploaie a fost prima generație SUPERB din 2001.